Duminică, 9 ianuarie 2022, ora 10:00
se va oficia
SLUJBA DE SFINȚIRE PENTRU DEFUNCȚI
dedicată lui
GEORGE BĂLAN
(11.03.1929 -
03.01.2022)
George Bălan (1929-2022)
George
Bălan (născut la Turnu Măgurele pe 11 martie 1929)
a fost muzicolog și autor a zeci de
cărți scrise în limbile română, germană și franceză, pe teme muzicale, filosofice etc.
Informaţii
suplimentare:
Monica Culda 0753
701986
Leonida Pop 0745
012308
Necrolog:
Studii
1950-1955, studii
la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din București;
1957-1960, studii doctorale la
Universitatea Lomonosov din Moscova;
1966-1968, studii la Facultatea
de Teologie Ortodoxă din Sibiu.
Activitatea
1955-1957, asistent
universitar; 1957-1977, lector și conferențiar la Conservatorul „Ciprian Porumbescu.
1970-1977, intensă
activitate de conferențiar la Ateneul Român, Sala Mică a Palatului și în provincie. Audiența enormă a acestor conferințe a determinat cenzura să le întrerupă frecvent. Intervenția lui Dumitru Popescu a
făcut posibilă continuarea lor.
În aceasta
perioadă a contribuit ca nimeni altul în România la răspândirea ideilor Științei Spirituale
Antroposofice a lui Rudolf Steiner. La vila sa din Sinaia a organizat, în ciuda
interdicției severe de a
comunica cu străinii, numeroase simpozioane internaționale cu antroposofi de renume mondial germani și francezi, pe următoarele teme: Înnoirea Creștinismului, Euritmie, Pedagogie Waldorf, Arta Vorbirii,
Antropologie antroposofică, Istoria Creștinismului. Tot acolo a fost vizitat în această perioadă de Ioan
Petru Culianu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu,
Antonie Plămădeală, Constantin Galeriu, Geo Bogza, Generalul (de
Securitate) Nicolae Stan, George Ivașcu, Zoe
Dumitrescu-Bușulenga, Calinic Argatu,
Alexandru Leahu, Anton Șuteu, Paul Miron și mulți alții. La Mânăstirea Sinaia, în chilia unui apropiat,
se întâlnea cu Ion
Caraion, Dr. Ovidiu Marina etc. De Patriarhul Iustinian l-a legat o caldă
prietenie. Patriarhul l-a propus pe George Bălan Departamentului Cultelor drept
urmaș al sau, idee respinsă vehement de Securitate.
La 6 august 1977 părăsește definitiv România,
stabilindu-se la München.
1977-1978 realizează
numeroase emisiuni cu caracter polemic la adresa regimului comunist la Radio
Europa Liberă.
1978-1979 trecerea la
Catolicism și tentativa eșuată de a îmbrăca haina monahală într-o mănăstire catolică.
1978 scurtă activitate
didactică la Universitatea din München
In 1985 se stabilește în la Sankt Peter, în Pădurea Neagră, lângă Freiburg, unde înființează „Musicosophia-Schule“, școală pentru „ascultarea conștientă a muzicii”. În același an devine cetățean german.
După 1989 a conferențiat la Palatul Cotroceni și Ateneul Român pe teme muzicale și filosofice. Audiența redusă l-a determinat să curme repede activitatea de conferențiar în România.
Distincții
Profesor de Onoare al
Universității de Muzică din București.
Opere principale
Muzica, artă
greu de înțeles?, Editura
Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, București (în continuare, Editura Muzicală), 1955-1956, 1960;
Der
philosophische Gehalt der Musik, teză de doctorat, Moscova, 1961;
Enescu
- mesajul, estetica, Editura Muzicală, 1959-1960;
Enescu
- viața, Editura Muzicală, 1962;
Gustav
Mahler, Editura Muzicală, 1962;
Tragicul, București, 1961-1962;
Muzica,
temă de meditație filosofică, Editura Științifică, București, 1955-1956, 1960;
Sensurile
muzicii, Editura Tineretului, București, 1965;
Înnoirile
muzicii, Editura Muzicală, 1966;
Eu,
Richard Wagner, Editura Tineretului, 1966;
Dincolo
de muzică, Editura pentru Literatură, București, 1967;
Întrebările
conștiinței wagneriene, Editura Muzicală, 1968;
În
dialog cu Emil Cioran, Editura Cartea Românească, București, 1996;
Noi
și clasicii, Editura Tineretului, 1968;
Venirea
antimuzicii, Editura Muzicală, 1968;
Procesul
lui Socrate, Editura Albatros, București, 1968-1969, 1993;
În
căutarea Maestrului, Editura Institutul European, Iași, 1999;
Pelerinaj
oriental, București, 1965;
Le
sens de la musique, București, 1965;
Arta
de a înțelege muzica, Editura
Muzicală, 1970;
Meditații beethoveniene, Editura Albatros,
1969-1970;
Via
meditativa, Editura Eminescu, București, 1972-1974, 1997;
Cazul
Schönberg, Editura Muzicală, 1974;
Inițiere muzicală, București, 1974;
Pneumatologie.
Morții noștri, București, 1973-1974;
Mică
filosofie a muzicii, Editura Eminescu, 1975;
Nebănuitul
Eminescu, Editura Universal Dalsi, București, 1975, 1984,
1999;
O
istorie a muzicii europene, Editura Albatros, 1975;
Demnitatea
melomanului, Casa de Editură Max Blecher, 2013.
Comentarii
Trimiteți un comentariu