Suntem parte a Împărăției cerului

În natură, în lumea exterioară, întunericul şi frigul se intensifică din ce în ce mai mult, ca de altfel şi în evenimentele ce cuprind lumea.

Să conștientizăm unele gânduri în acest întuneric care crește. Poate că sunt „doar” gânduri, dar prin ele inima noastră se poate orienta către lumină. Prin ele soarele își poate redobândi strălucirea în inimă.

În Evanghelia după Matei, capitolul 22 citim că împărăția cerului se aseamănă unui rege, unui om, care pregătește nuntă fiului său. El își trimite servitorii pentru a chema oaspeții la nuntă.

Pilda ne captează foarte repede cu întreaga ei dinamică şi dramatism: cum se poate ca oaspeții să nu răspundă chemării regelui? Nici măcar la a doua chemare.... Şi cu toate întrebările care se înlănțuie, legate de următoarele relatări ale acestui pasaj al Evangheliei, trecem foarte ușor peste cuvintele de început: „Împărăția cerului se aseamănă unui om”. Ce este împărăția cerurilor? Această întrebare este foarte actuală în zilele noastre. Să luăm această comparaţie ad litteram: Împărăția cerului se aseamănă unui om! Noi suntem parte a împărăției cerului. Cu toate unilateralităţile noastre, noi oamenii suntem asemenea împărăției cerului. Ea este în noi. Dacă am putea citi toate pildele la un loc, ar rezulta omul întreg, complet. În perioada de Sf. Michael, partea din noi, în care „regele nostru lăuntric” cheamă la nuntă, este cea în care Christosul din noi cheamă părțile noastre sufletești ca ele să se unească pentru a sărbători unirea spiritualului cu omenescul.

De câte ori nu presimțim această chemare în noi, dar tocmai suntem preocupați cu altele, nu urmăm chemarea şi credem că e suficient dacă vom ajunge mai târziu.

Însă ce altă chemare ar putea fi mai importantă decât aceea că noi oamenii suntem parte a împărăției cerurilor şi că în noi Christos este pregătit de nuntă cu sufletul nostru.

Seriozitatea mihaelică a chemării către noi are consecințe pentru viața fiecăruia. Să sperăm că tot mai mulți români vor putea face posibil ca, în această perioadă în care în exterior totul se întunecă, prin întâlnirea mihaelică de la om la om și de la om la Christos să aprindă o lumină strălucitoare care să iradieze lumină în toată societatea românească.

Calde salutări,

Al dumneavoastră,

Uwe Sondermann