Pentru Amintirea Vie: Marius Florentin Mălăescu

 

SPIRIT MICHAELIC MARIUS FLORENTIN MĂLĂESCU a venit pe lume la București, în primele ore ale zilei de 6 august 1970, la mama Maria și la tata Traian-Florin, în Sărbătoarea Schimbării la Față. Erau născute surorile Carmen și Antonia. După el au venit fratele Daniel și sora Elisabeta.

Marius Florentin și-a iubit foarte mult familia, iar pe mama lui o adora. Tatăl îi inspira încredere și învăța de la el regulile vieții ordonate, toate în atmosfera senină și voioasă a jocului copilăriei. De mic era un căutător. Pleca de acasă în natură și revenea când îi era foame. Avea amintiri vii din plimbările lui în Parcul Cișmigiu, încă de la 4 ani. Era încântat de viața insectelor, a animalelor, de plante, se urca în copaci și privea Cerul. Făcea aranjamente cu pietre, flori, obiecte frumoase, ca mici altare în natură și în casă, iar acolo se ruga și oferea în dar ce avea el mai de preț. Acest obicei l-a cultivat cu drag până în zilele de acum. Copilăria la Grădiștea, aflată la 40 km de București, lângă Mănăstirea și Lacul Căldărușani, unde familia s-a mutat când el avea 11 ani i-a hrănit visele copilăriei. Aici a întâlnit viața tainică din natură, în care se simțea ca în sânul mamei, deși viața nu era ușoară. Iarna parcurgea kilometri pe jos prin omăt până la școală și dacă o căprioară era captivă în gheață, se abătea din drum pentru a o salva.

Marius se mută înapoi la București la 13 ani ai săi, când are loc despărțirea părinților, el alegând să locuiască cu tatăl pentru a-l sprijini. Dar, deseori, înainte să înceapă ziua de școală, alerga distanțe lungi și ajungea până la mama lui, măcar pentru a o îmbrățișa. Tot universul copilăriei lui a pierit în timpul conviețuirii aspre cu tatăl său. A urmat Școala de meserii și a devenit electrician. Nu și-a finalizat studiile liceale la timpul potrivit, dar le-a încheiat matur fiind, în 2012, la secția Filologie a Liceului Hyperion din București. Din această perioadă i-a rămas căutarea asiduă după texte românești vechi, în care limbajul era plin de viață și frumusețe. Citea cu mare drag povești și poezii, copiilor, adulților sau pentru el.

În Armată a fost la trupe speciale Parașutiști, unde a avut parte de o instrucție severă, în condiții la limita subzistenței, ceea ce l-a călit și mai mult.

În continuare a practicat mai multe sporturi, alergare, arte marțiale și a militat pentru viață sănătoasă, fiind activ în Societatea Elta. A ales să trăiască printr-o hrănire vegană, preparându-și singur lipia uscată la Soare. În acest timp de după Revoluția din 1989, a fost activ în Editura Astrolog și în Societatea de Radiestezie, unde a practicat terapia prin bioenergia mâinilor și rugăciune, fiind foarte bucuros că poate ajuta oamenii în suferință.

După cum era de intens și agil în planul trupului prin sport și muncă, Marius, în plan spiritual, era mânat de o intensă sete de cunoaștere, luminoasă și senină, așa că, pe la 30 de ani ai săi, a filtrat toate religiile și școlile de yoga și meditație și l-a găsit pe Rudolf Steiner, ca inițiat al timpului nostru, din scrierile căruia primea necontenit inspirații spirituale. Începând cu anul 2000 a fost implicat printr-o devoțiune practică în Societatea Antroposofică, unde căuta cunoașterea lui Christos. A rămas fidel Antroposofiei, unde a întâlnit oameni dragi și buni, care i-au devenit modele de iubire creștină, unul dintre ei fiind Gheorghe Agenor Crișan, care a trecut la cele veșnice cu o lună înaintea lui Marius.

Între 2003 și 2008, a parcurs formarea în Gimnastica Bothmer, fiind parte din prima generație de studenți din România. El a rămas profund fidel Gimnasticii Bothmer, pe care a practicat-o până în ultima zi de viață pe Pământ, pentru sănătatea trupului și sufletului, dar și pentru binele pe care îl creează în Natură, într-o ecologie spirituală. A fost profund recunoscător tatălui său, care, deși nu înțelegea pe deplin felul de mișcare pe care îl practica, îl aprecia pentru alegerea acestei căi în viață, prin mișcare sănătoasă. A devenit un bun gimnast Bothmer și și-a dedicat priceperea dobândită până la măiestrie, pentru îngrijirea copiilor cu nevoi speciale în cadrul Asociației Prietenia din Pantelimon, unde a lucrat între 2008 și 2017. La fel, abilitățile lui și le-a dedicat copiilor din Școlile Waldorf, unde a activat voluntar cu un entuziasm matur, iubind copiii, iar copiii îl iubeau pe el, pentru că se pricepea ca un Dascăl-Părinte, ca un Frate mai mare, cum să le vină în întâmpinare conform cu vârstele și nevoile lor, pentru a crește sănătos.

Tatăl lui a decedat în 2005, iar familia s-a mutat în Suedia, unde îl chemau și pe el. A trăit perioade lungi în Suedia, unde îndrăgea natura și era aproape de iubita lui mamă. Și-a îngrijit cu drag nepoții, despre care vorbea cu bucurie și încântare prietenilor. A avut parte chiar și de a-și ține în brațe copii de-ai nepoților, ceea ce îi mângâia inima lui luminoasă și bună.

În tot acest timp a fost activ în cadrul cursurilor de formare în Gimnastica Bothmer, însoțind profesorii și studenții în munca lor. Peste tot, el crea cadrul ca ceilalți să își aducă darurile lor spirituale în lume, ca o Marta, dar cu inima în împărtășire profundă cu Christos, ca și Maria.

A parcurs mai multe etape de instruire în masajul terapeutic, fiind căutat pentru calitățile lui binefăcătoare pentru îngrijirea vârstnicilor și a suferinzilor.

În 2018 a încheiat cu bine instruirea în Terapia prin Gimnastica Bothmer, după care a adăugat în activitatea sa terapeutică și această cale de însănătoșire a trupului, dar și a sufletului. Calea pentru terapie a mers mai departe. Din 2018 a început cursul de formare în medicina antroposofică, pe care urma să îl încheie anul viitor. Era bucuros și recunoscător că putea aprofunda cunoașterea spirituală despre om.

În tot acest timp, a sprijinit în diferite moduri Școala Waldorf și pe dascălii ei, prin cercetarea lui roditoare privind creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copiilor prin metodele de educație Waldorf, domeniu în care a fost în mare parte autodidact. A fost coorganizator al Taberelor de Artă și Mișcare cu sens de la Simeria, precum și a Olimpiadelor grecești. De asemenea, a dat cursuri de mișcare Bothmer în cadrul formării educatoarelor Waldorf din București.

Încă din anul 2000 a fost activ și în Comunitatea Creștinilor din România, tot ca Marta și Maria, ca și Agenor, prietenul și Învățătorul lui. Îi era tare drag rolul de ministrant la altar.

Marius nu îngrijea numai oamenii, ci și comunitățile, punându-se în slujba acelei comunități și a lui Michael, așa încât comunitățile să dureze, cu Christos în viața lor și păzite.

Cinstea frumusețea creației divine, de la micul fir de iarbă la pădure, de la cea mai mică piatră la muntele întreg. Iubind natura și cinstind pe Dumnezeu în natură, oriunde era, îngrijea, igieniza, armoniza locurile, ca cei care vor veni acolo, adulți, copii, animale, să nu se rănească și să aibă parte de refacere în Natură. Crea pictând, desenând, scriind, fiind inspirat de natură, dar cu mare sfială împărtășea creațiile sale. Observa cu iubire deschiderea mugurilor copacilor, a bobocilor de floare și practica cu dăruire agricultură biodinamică.

Era frugal și se bucura să își împartă bucatele și resursele. Iubind-o profund pe Fecioara Maria, era foarte recunoscător să poată ajuta câte o mamă în creșterea copiilor ei. Venera femeia pentru gingășia ei, pentru capacitatea de a deveni mamă. Se implica în munci grele pentru a ajuta oamenii, deseori neținând seama de necesitățile de refacere ale trupului său prin hrană și somn. Munca lui crea lumină, armonie și însuflețea.

Nerecunoscut de mulți, dar în pace și smerenie, iubit și onorat de prieteni și familie și nutrind o profundă empatie și iubire pentru semenii săi și pentru Mama Pământ, MARIUS FLORENTIN a întors privirea către CHRISTOS și a intrat în lumea spirituală în 23 iunie 2021, ora 21.45 – 22.00 ora Suediei. În plan fizic, aceasta s-a întâmplat printr-un accident stupid, pe care, în mod obișnuit, el l-ar fi evitat. Însă, ca spirit michaelic, el a acționat cum făcea întotdeauna: răspunzând prompt și responsabil, acolo unde necesitățile erau mari și stringente.

Îmi cer iertare de la voi, pietre, plante, animale, de la toate Ierarhiile cerești, de la Tine, Înaltă și binecuvântată Sfântă Treime și de la voi toți semenii mei, pentru tot ce v-am greșit cu gândul, cu cuvântul sau cu fapta, cu voie sau fără de voie!

Echilibru ființial christic vă doresc, dragii mei !

Biografie scrisă de Daniela Lazăr și Antonia Mihai, sora lui Marius

Articol apărut în Scrisoare de Sf. Mihail 2021

Redacţia: Lidia Blidariu, Verginia Petrovici, Monica Culda