Evanghelia după Luca 10:1-20 Trimiterea celor șaptezeci și doi de ucenici

¹ După acestea, Domnul a ales alți șaptezeci și doi de ucenici și i‑a trimis, doi câte doi, să se meargă înaintea Lui[1] în orice cetate și în orice loc pe unde urma El să ajungă.

² El le‑a zis:

– Secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini. Rugați‑L așadar pe Domnul secerișului să trimită lucrători la secerișul Său!

³ Duceți‑vă! Iată, Eu vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor.

⁴ Să nu luați cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale și să nu salutați pe nimeni pe drum.

⁵ Iar în orice casă veți intra, să spuneți mai întâi: „Pacea[2] să fie peste această casă!“

⁶ Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră va trece asupra lui, dar dacă nu, se va întoarce la voi.

⁷ Rămâneți în casa aceea și mâncați și beți ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutați dintr‑o casă într-alta.

⁸ În orice cetate în care intrați și vă primesc, să mâncați ce vi se va pune înainte.

⁹ Vindecați pe cei bolnavi care sunt acolo și spuneți‑le: „S‑a apropiat de voi Împărăția lui Dumnezeu!“

¹⁰ Dacă însă în cetatea în care intrați, nu vă primesc, să ieșiți pe străzile ei și să ziceți:

¹¹ „Până și praful din cetatea voastră, care ni s‑a prins de picioare, îl scuturăm împotriva voastră! Totuși, să știți aceasta: Împărăția lui Dumnezeu s‑a apropiat!“

¹² Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

¹³ Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, demult s‑ar fi pocăit stând în sac și cenușă!

¹⁴ Dar la judecată va fi mai ușor pentru Tyr și Sidon decât pentru voi!

¹⁵ Iar tu, Capernaume, vei fi înălțat oare până la cer? Până în Locuința Morților vei coborî!

¹⁶ Cel care vă ascultă pe voi, mă ascultă pe Mine și cel care vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel care Mă respinge pe Mine îl respinge pe Cel care M‑a trimis.

¹⁷ Cei șaptezeci și doi s‑au întors plini de bucurie și I‑au zis:

– Doamne, chiar și demonii ni se supun în Numele Tău!

¹⁸ Însă El le‑a zis:

– L‑am văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger.

¹⁹ Iată, Eu v‑am dat putere să călcați peste șerpi, peste scorpioni și peste toată puterea dușmanului și nimic nu vă va dăuna!

²⁰ Totuși, nu vă bucurați că spiritele vi se supun, ci bucurați‑vă că numele voastre sunt scrise în ceruri!

---

[1] Înaintea chipului Său

[2] Urarea de pace era obișnuită la evrei. Ea cuprindea absența conflictelor, liniștea unui cuget împăcat și plinătatea binecuvântării lui Dumnezeu.