„Ai încredere în adevăr“, acesta este motto-ul celei de-a zecea “lecții” a lui Timothy Snyder. “Angajează-te în realizarea unui scop bun” este cel al “lecției” a cincisprezecea. “Învață de la cei care au aceleași idealuri din alte țări”, e cel de-al șaisprezecelea. Motto-ul celei de-a noua „lecții“ este:
“Evită frazele și cuvintele cheie, pe
care le folosește toată lumea. Creează-ți propriul tău limbaj chiar și atunci când dorești să comunici, chiar și ceea ce consideri, că fiecare altcineva ar putea
spune.”[1]
In sensul acesta sunt și cele scrise de mine
aici. „Vorbește și tu”, spune Paul Celan, însă legat de atenționarea: „Dar nu despărții „Nu-ul” de „Da”[2].
Este de puțin ajutor, ba chiar foarte periculos, a simplifica situații istorice complexe și, de exemplu, a nu recunoaște că îmbolnăvirea cu
virusul Covid 19 este o îmbolnăvire grea, cu multe cazuri mortale, chiar dacă
mortalitatea lor poate fi evaluată în moduri foarte diferite.
De asemenea, este problematică insinuarea unor intenții de totalitarism în modul în care politicienii și alți protagoniști ai vieții publice gestionează această situație, este însă evident faptul, că în multe țări, această situație a fost instrumentalizată de conducători totalitari[3];
Sucharit Bhakdi s-a distanțat față de asemenea supoziții generalizante. De altfel, nici în 1914 nu era vreun
conducător politic care să dorească izbucnirea Primului Război Mondial și totuși toți l-au făcut posibil și toți au fost implicați în el și în dinamica lui
catastrofală.[4]
Forțele ”medicocratice”, tehnocratice și totalitar-distructive, care se folosesc de situația prezentă, dar și de „știință” există și acum; a nega aceasta
sau a nu reflecta asupra acestor lucruri, în calitate de politician care are
posibilitatea de acțiune sau de cetățean afectat de situație, este nu numai o naivitate ci și o neglijență crasă, care poate duce la catastrofe. Statul autoritar, care își supraveghează digital cetățenii, este compatibil cu o societate capitalistă bazată pe bunăstare și pe productivitate doar atunci când libertatea
individuală este suprimată sau redefinită; este demult clar, că totalitarismul
viitorului are o față diferită de cea a fascismului din sec. XX, ea fiind
descrisă deja de decenii de unii vizionari, ca de exemplu George Orwell (Brave
New World). Ar trebui de aceea, în sensul celor spuse de Timothy Snyder, să
nu lăsăm neanalizat nimic care ne face ”să reflectăm asupra prezentului, să ne
amintim de trecut și să cugetăm la ceea ce privește viitorul.”
Peter
Selg[5],
O societate medicalizată?,
(Epilog), articol apărut în nr. 6 din 7.05.2020 revista Kernpunkte
Traducere: Dorina
Moldovan
[1] Snyder,
Timothy: Über Tyrannei. Zwanzig Lektionen für den Widerstand, pag. 59;
[2] idem, pag. 86;
[3] cf.
studiului exemplar al lui Helmut Fehr despre situația din Ungaria și Polonia (cu toate că, problematica nu se
rezumă în niciun caz doar asupra acestor două țări): Der Putsch gegen Demokartie. Wie
sich die Autokraten in Polen und Ungarn der Corona-Angst bedienen, în Blätter
für deutsche und internationale Politik, 5/2020, pag. 97-104;
[4] Clarke,
Christopher, How Europe went to War in 1914, London, 2014
[5] Selg, Peter: https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Selg
Comentarii
Trimiteți un comentariu