Dragi
prieteni,
În a șasea săptămână de Paști 17 – 23 mai 2020
se
celebrează
ACTUL DE SFINȚIRE A OMULUI
Duminică, 17
mai 2020
10:00
– Comunitatea Creștinilor
București,
Comunitatea Creștinilor
Cluj
Luni, 18
mai 2020
7:30
– altarul personal al preoteselor din București și Cluj
Marți, 19 mai 2020
7:30
– altarul personal Cluj
8:30
– Comunitatea Creștinilor
București
Miercuri, 20
mai 2020
7:30
– altarul personal, București
și Cluj
Joi, 21
mai 2020
7:30
– altarul personal, București
și Cluj
Vineri, 22
mai 2020
7:30
– altarul personal Cluj
8:30
– Comunitatea Creștinilor
București
Sâmbătă, 23
mai 2020
7:30
– altarul personal, București
și Cluj
*
Evanghelia după Ioan 14
1. Să nu vi se tulbure inima. Credeți în Dumnezeu şi credeți în Mine.
2. În casa Tatălui meu sunt multe lăcașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aş fi spus că mă duc să vă
pregătesc un loc?
3. Şi după ce mă voi duce şi vă voi
pregăti un loc, voi veni din nou şi vă voi lua cu mine, pentru ca acolo unde
sunt Eu, să fiți şi voi.[1]
4. Știți unde Mă duc şi știți şi calea într-acolo."
5. Toma i-a zis: "Doamne, nu știm unde Te duci; cum putem ști calea într-acolo?"
6. Isus i-a zis: "Eu sunt Calea și Adevărul şi Viața. Nimeni nu îl găsește pe Tatăl decât prin Mine.
7. Dacă m-aţi cunoscut pe Mine, l-aţi cunoscut
şi pe Tatăl meu. Şi chiar de acum încolo Îl cunoașteți şi L-aţi văzut."
8. Atunci Filip I-a zis "Doamne,
arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns."
9. Isus i-a răspuns: "De atâta timp
sunt cu voi şi nu m-ai cunoscut, Filipe? Cine m-a văzut pe Mine l-a văzut pe
Tatăl. Așadar, cum zici tu:
"Arată-ne pe Tatăl"?
10. Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi
Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci
Tatăl, care locuiește în Mine, își săvârșește lucrările.
11. Credeți că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în
Mine; dacă nu de altceva, credeți din cauza faptelor înseși.
12. Adevărat, adevărat vă spun că cel
care crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu[2]; ba şi
mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl;
13. şi orice veţi cere în Numele meu,
voi face, pentru ca Tatăl să fie revelat în Fiu.
14. Dacă veţi cere ceva în Numele meu,
voi face.
15. Dacă mă iubiţi, veţi împlini
poruncile mele.[3]
16. Şi Eu îl voi ruga pe Tatăl şi El vă
va da un alt Ajutor, care să fie cu voi pentru totdeauna,
17. Spiritul adevărului, pe care lumea
nu îl poate primi, pentru că nici nu îl vede şi nici nu îl cunoaşte; dar voi îl
cunoaşteţi, pentru că rămâne cu voi şi va fi în voi.[4]
18. Nu vă voi lăsa orfani. Eu vin la
voi.
19. Încă puțin timp și lumea nu mă va mai vedea, dar voi mă
veţi vedea; pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.
20. În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu
sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine şi că Eu sunt în voi.
21. Cel care are poruncile mele şi le
împlinește, acela mă iubeşte;
Iar cel care mă iubeşte va fi iubit de Tatăl meu și Eu îl voi iubi şi mă voi revela
lui."
22. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis:
"Doamne, de ce vrei să ni te revelezi nouă şi nu lumii?"[5]
23. Drept răspuns, Isus i-a zis:
"Dacă cineva mă iubeşte, va purta în el Cuvântul meu, şi Tatăl meu îl va
iubi și noi vom veni la el
şi vom locui întotdeauna cu el.
24. Cel care nu mă iubeşte nu împlineşte
cuvintele mele. Şi Cuvântul pe care îl auziţi nu este al meu ci al Tatălui,
care m-a trimis.
25. V-am spus aceste lucruri cât mai sunt
cu voi.
26. Dar Ajutorul, adică Spiritul Sfânt,
pe care Tatăl îl va trimite în Numele Meu, el vă va învăţa toate lucrurile şi
vă va reaminti tot ce v-am spus Eu.
27. Vă las pacea, vă dau pacea mea. Nu
v-o dau cum v-o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să se înspăimânte.[6]
28. Aţi auzit că v-am spus: "Mă duc
şi mă întorc la voi." Dacă m-aţi iubi, v-aţi bucura că mă duc la Tatăl
deoarece Tatăl este mai mare decât Mine.
29. Şi acum v-am spus acestea înainte ca
să se întâmple, pentru ca atunci când se vor întâmpla, să credeţi.
30. Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci
vine stăpânitorul acestei lumii. El n-are nici o putere asupra mea; 31. dar
vine pentru ca lumea să cunoască că Eu îl iubesc pe Tatăl şi că fac aşa cum
Mi-a poruncit Tatăl. Ridicaţi-vă, haideți să plecăm de aici![7]
*
![]() |
| David Newbatt - Ascension |
*
Joi e Înălțarea. În zilele de Paște care au mai rămas – acum că putem face plimbări mai lungi – putem să mai căutăm să simțim noua răsuflare a Pământului, cum ”Jubilează cu încântare / Cercul
de aer al Pământului”.
Păsările simt atât de bine impulsul primăvăratic
de viață. E fascinant să le vezi cum
trudesc făcându-și cuiburile, cum își împart sarcinile. Cum bărbătușul aduce materialul iar
femeiușca îl clădește. Uneori e atât de nerăbdătoare încât zboară înaintea lui, îi ia
materialul din cioc și se întoarce la lucru.
Cu totul deosebită mi se pare ciocârlia, care nu e
doar o primadonă inegalabilă ci și un meșter dibaci. În mod surprinzător, ea își face cuibul cât mai jos, în pământ. Mai întâi face o gaură mică, pe care o
lărgește treptat și o rotunjește cu pieptul. Apoi o tapetează cu un strat moale din
fire subțiri de iarbă, paie, pene, puf, frunzișoare uscate. Acolo își pune ouăle și de acolo, din pământ, dintre ierburi, țâșnește dimineața ca o săgeată spre cer, spre Soare. (Nu
am văzut nici una stând cu ochii pierduți în zare, măcinată de îndoială J )
Cântul ei îmi aduce aminte de cuvintele epistolei:
”Cuvântul vostru să răzbată Trezit de
spirit Din gura voastră”. Cum se aude un cuvânt trezit de spirit?
Această parte a epistolei se rostește cu brațele ridicate. Preotul ridică brațele până ajung la nouăzeci de grade față de corp. Poți simți legătura cu pământul, orizontala care vine din
infinit și plecă spre infinit. Totul durează o fracțiune de secundă. Apoi această linie se întrerupe. Antebrațul se eliberează de orizontală, se ridică țintind în sus până formează unghi drept cu brațul. E o schimbare enormă. Palmele sunt deschise, îndreptate spre
comunitate într-un gest de vestire. Este un semn cunoscut. In Egiptul antic
acesta era semnul lui Ka prezent în cultul morților. Prin Ka, Horus avea puterea de a crea tot ceea ce e viu.
Îl cunoaștem și din altarul de la Isenheim. Christos
își revelează, și prin acest gest,
victoria asupra morții.
Acum preotul rostește îndemnul: ”Cuvântul
vostru … / Trezit de spirit …” Când am rostit un astfel de cuvânt? Când am auzit de la
cineva un astfel de cuvânt? Dacă trebuie trezit înseamnă că poate doarme. Ceva
sau cineva trebuie să îl atingă.
In prima parte a epistolei se descrie cum Christos
a intrat, plin de har, în pulsul și în respirația întregii omenirii. În ultima parte a epistolei se vorbește despre Cuvântul nostru. El are însă la
bază decizia proprie, libertatea. Și libertate avem. E capacitatea
de a vedea ceea ce e necesar și a face aceasta. Înseamnă a vedea țelul Pământului și de a te umple de El. Aceasta
este posibil pentru că ” Christos a
înviat… Dând sens Pământului.”
Da, așa să fie!
Monica Culda
[1] ... și voi uni sinea voastră cu Sinea mea, pentru ca și
Eul vostru să poată fi acolo unde este Eul meu. (traducerea lui Emil Bock)
[2] Oare
nu recunoaște inima ta că Eu sunt în Tatăl și că Tatăl este
în Mine?
Cuvintele pe care vi le spun Eu vouă nu le
rostesc de la Mine. Tatăl,
care trăiește în Mine ca Sine adevărată a Mea, își desăvârșește prin Mine lucrările Sale. (traducerea lui Emil Bock)
[3] Dacă
voi Mă iubiți pe Mine într-adevăr, atunci preluați în voința voastră țelurile Mele cosmice. (traducerea lui
Emil Bock)
[4] Pe El
nu-L pot primi toți oamenii,
pentru că ei nu Îl caută și nu Îl recunosc. Dar voi Îl recunoașteți, căci El domnește peste voi ca ființă
superioară a voastră, și
urmează să pătrundă înlăuntrul vostru. (traducerea lui Emil Bock)
[5] ... tuturor oamenilor (traducerea lui Emil Bock)
[6] Eu nu
v-o dau cum v-o dă lumea; Eu v-o dau în Eu. (traducerea lui Emil Bock)
[7] Omenirea trebuie să cunoască cum iubesc Eu Fundamentul patern al lumilor și cum împlinesc Eu misiunea pe care Mi-a dat-o Mie Tatăl. Fiți și voi pregătiți, și atunci putem pleca liniștiți din acest loc. (traducerea lui Emil Bock)

Comentarii
Trimiteți un comentariu