Dragi
prieteni,
De Înălțare Joi, 21 mai 2020, ora 10
se
celebrează
ACTUL DE SFINȚIRE A OMULUI
conform reglementărilor
în vigoare
La
Comuninitatea Creștinilor
București și Cluj
*
PERICOPA:
Evanghelia după Ioan 16: 24-33 –
Eu acum mă duc la Tatăl
(24) Până acum nu ați cerut nimic în Numele meu; cereți şi veți primi, pentru ca bucuria voastră să devină deplină.
(25) Aceste
lucruri vi le-am spus în pilde; vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde,
ci vă voi vesti deslușit despre Tatăl.[5] (26) În
ziua aceea, veți cere în Numele Meu, şi nu vă spun că Eu îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, (27)
căci Tatăl însuși vă iubește, pentru că voi m-aţi iubit pe mine şi ați crezut că Eu am ieșit de la Dumnezeu. (28) Eu am ieșit de la Tatăl şi am venit în lume; acum
las iar lumea şi merg la Tatăl.”[6]
(29) Ucenicii
lui i-au zis: ”Iată, acum vorbești deslușit şi nu spui nici o pildă. (30) Acum cunoaștem că știi toate lucrurile şi nu e nevoie să Te
întrebe cineva; de aceea credem că ai ieșit de la Dumnezeu.”[7] (31) Isus
le-a răspuns: ,,Credeți acum?[8] (32) Iată, vine ceasul - a
şi venit -, când veți fi împrăștiați fiecare
întra-ale sale; şi pe Mine mă veți lăsa singur; dar nu sunt singur, fiindcă Tatăl este cu mine.[9]
(33) V-am
spus aceste lucruri ca să aveți pace în mine. În lume veți avea strâmtorare; dar aveți încredere, Eu am învins lumea.”[10]
[1] Este spre mântuirea voastră
faptul că Mă duc acolo. Căci dacă nu M-aș duce, Trezitorul,
Dătătorul curajului spiritual nu ar veni la voi. Dar pentru că Eu Mă duc acolo,
Îl voi trimite la voi. (Traducerea lui Emil Bock)
[2] Dar
când va veni, El va aduce omenirea la judecată din cauza învârtoșării în
boala păcatului, și din cauza
marii judecăți a lumii în
privința pătrunderii
cu existența superioară.
(Traducerea lui Emil Bock)
[3] Din
cauza învârtoșării în boala păcatului, pentru că ei nu se umplu cu puterea Mea.
(Traducerea lui Emil Bock)
[4] Din
cauza pătrunderii cu existența
superioară, pentru că Eu merg la Tatăl și voi
nu Mă veți mai vedea. (Traducerea lui Emil Bock)
[5] Pe
toate acestea vi le-am spus în imagini. Dar va veni vremea în care nu vă voi
mai vorbi în imagini. Atunci vă voi vorbi deschis și direct despre Fundamentul patern al lumilor. (Traducerea lui Emil Bock)
[6] Eu
provin din Fundamentul Patern și am
venit în lumea pământeană. Și acum
părăsesc lumea simțurilor
și Mă duc la
Tatăl. (Traducerea lui Emil Bock)
[7] Acum
recunoaștem că totul
este dezvăluit înaintea Ta. Tu nu ai nevoie să Te întrebe cineva. Și de aceea inima noastră mărturisește că Tu vii de la Tatăl. (Traducerea lui Emil Bock)
[8] Și Isus a răspuns: Simțiți voi acum puterea Mea în inimile voastre? (Traducerea lui Emil Bock)
[9] Iată
că vine ceasul, și a și venit, în care toți veți fi risipiți,
fiecare în Eul său. (Traducerea lui Emil Bock)
[10] Eu
v-am spus aceste cuvinte ca voi să găsiți
pacea în Mine. În lume veți fi
greu încercați. Dar fiți consolați: Eul Meu este victoria asupra lumii. (Traducerea
lui Emil Bock)
*
IMAGINE:
*
PREDICA:
Dragă Comunitatea Creștinilor!
Christos a vorbit cândva în fața Marelui Preot: „De acum încolo Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta lui Dumnezeu
(puterea) și venind din nou în lumile cerului (venind în existența eterică a norilor cerului)”.
În toate evenimentele, fie că
este vorba despre cutremurul din Vinerea mare, eclipsa de Soare, la Înviere –
peste tot sunt prezente spiritele dumnezeiești. Ele le vestesc
femeilor de la mormânt vestea cea bună. Tot astfel stau la apostoli când aceștia Îl văd pe Muntele Măslinilor, în
vederea în spirit, pe cel Înviat plecând către cer.
Să ne reprezentăm: apostolii pe
înălțimea muntelui, Christos în urcarea Sa, binecuvântând Pământul și omenirea. Cum putem să înțelegem ce s-a întâmplat? Christos aduce ceva nou,
aduce oamenii îndumnezeiți, ba chiar oamenii străbătuți de spirit în împărăția cerului. Cu aceasta
se schimbă și poziționarea spiritelor
dumnezeiești față de omenire și față de Pământ.
Iar prin faptul că Christos,
omul-dumnezeu, se ridică, el ajunge în domeniul îngerilor, care poartă de grijă
fiecărui om în parte. Cel care a împlinit deja calitatea de om aude cuvintele
îngerilor: „Numele tău a fost sfințit!” Căci care este numele
său? „Eu sunt EU-SUNT-ul!” Mai putem adăuga în gând și aceste cuvinte: „Ceea ce trăiește în mine va fi maturizat cândva în toate spiritele omenești.” Friedrich Rückert[2],
un poet german, a exprimat astfel lucrul acesta: „În fiecare trăiește imaginea a ceea ce urmează el să devină; atât timp cât nu are
acest lucru, pacea lui nu este deplină”. Iar astfel vorbește fiecare înger către fiecare om: „Tu ești pe cale să devii acesta.”
Și pe arhangheli îi întâlnește Christos pe urcușul său, pe acele ființe cărora le este încredințată conducerea spirituală a unor întregi popoare. Pentru
timpurile noastre am putea presupune că strădania lor se îndreaptă spre faptul că
oamenii recunosc și mai mult diferențierea dintre popoare și se pot întreba cu ce anume
pot contribui caracterele populare individuale la ansamblul lumii, pentru ca gândirea
și acțiunea omului să devină și mai christificate, să devină tot mai mult o existență a unuia pentru celălalt.
Fiul Omului se apropie de
Spiritele timpului, de acele spirite care conduc întregi epoci de cultură. Privind
înapoi, aceste spirite au condus istoria prin faptul că au lăsat ca oamenii să
fie conduși și mai puternic prin autorități. În timpurile recente este posibil ca fiecare om să își aducă în conștiență Eul christic al tuturor
oamenilor precum și Eul său propriu care îi dă
unicitate. Noi suntem încă departe de acest lucru, dar să începem să aducem în
conștiența vieții zilnice faptul că demnitatea
fiecăruia în parte este de neatins.
Christos urcă mai departe la Elohimi,
la Spiritele creației de la începutul primordial.
Ei văd un nou Pământ, care este configurat după imaginea acestui trup înviat.
Fie ca și ei să plăsmuiască la această împărăție, atunci când oamenii au parte de substanțele transformate ale pâinii și vinului, ca să se
împlinească Testamentul lui Christos, în conlucrare cu oamenii tot mai mult
străbătuți de Christos.
Dynamișii au sarcina de a aduce
din nou într-o mișcare vie tot ce a prins formă
fixă. Acest lucru nu este valabil numai pentru Pământ, ca el să fie străbătut
de un curent sfânt de viață curată, este vorba și de „a dărui căldură pentru claritatea” gândirii omului, pentru
ca unul dintre gândurile lumii să poată cuprinde în mod viu celălalt gând al
lumii. Această gândire acționează ca forță învigorantă asupra noului Pământ.
Kyriotetes, Spiritele înțelepciunii dumnezeiești, au o privire de ansamblu
și mai mare și o posibilitate de a privi
totul împreună. De aceste capacități poate să se apropie treptat omul.
Înțelepciunea despre om, Anthropos-Sophia, vrea să sprijine și ea drumul către omul străbătut de Christos.
Cel Înviat urcă și mai sus, la Tronuri, care sunt cu totul constituite din voință. Aceasta înseamnă însă și, așa cum se poate auzi la jertfirea
din cadrul Actului de Sfințire a Omului: „către Tine să se
îndrepte voința mea; să izvorască forța acestei voiri dintr-o simțire care se unește cu Christos, care trăiește în viața Ta și să trăiască gândirea
mea în viața Spiritului Sfânt, prin toate ciclurile următoare ale
Pământului” – pentru ca voința lui Dumnezeu să se manifeste
nu numai în gândirea omului, ci și în simțirea și în voirea sa.
Heruvimii poartă în ei imaginile
primordiale ale ființei omenești. Aici stau în fața noastră îndeosebi patru imagini
primordiale: imaginea vulturului – pentru gândirea omenească, imaginea leului – pentru simțirea omenească, imaginea taurului – pentru voirea omenească și imaginea figurii omenești, care unește în mod armonios toate forțele sufletești și trupești. După evenimente cutremurătoare Iubirea dumnezeiască, ce se
arată uneori și în mânia dumnezeiască, să
străbată cu lumină totul și să trezească la o nouă conștiență.
Acțiunea Serafimilor este
armonie cerească, ca țelul și voirea Tatălui lumilor pentru omenirea de pe Pământ să se împlinească tot
mai mult.
Ridicarea la ceruri a lui
Christos nu este o plecare de pe Pământ, căci mai degrabă El s-a unit acum de-a
binelea cu el. Căci El este de atunci „Domnul forțelor cerești pe Pământ”. Conlucrarea forțelor cerești cu oamenii poate să aibă loc numai atunci când omul se unește cu El în iubire și în libertate. „Pentru ca
evoluția lumii să-și poată urma cursul, El se va uni
cândva cu aceia pe care, prin comportamentul lor, îi poate smulge morții materiei.”
Da, așa să fie.
Armgard Hasselmann
traducere Liliana Dumitriu
*
Comentarii
Trimiteți un comentariu